Menu
19 Oct
2013
Scris in categoria: Sport
De    Nu sunt comentarii

Calificaţi la baraj

Încep prin a reaminti ce am scris în urmă cu o lună, după meciul pierdut de naţionala de fotbal a României la Bucureşti, împotriva Turciei. Fragmentul este preluat din articolul „Trei culori”, publicat în numărul 11 al ziarului „Vocea de la Castel”:

„Cu toate astea, suntem încă favoriţi la locul secund. Avem nevoie de
ajutorul olandezilor, avem nevoie de un adversar mai uşurel la baraj,
avem nevoie de Rio. Suntem o naţie fotbalistică, vrem să curgă berea
la terase şi să ţipăm cu ai noştri la Cupa Mondială, să consumăm
frustrările şi energiile, fluturând trei culori. Suntem privitori şi
consumatori de fotbal, nu aruncători de pietre şi de cărămizi!”

61400042Da, am avut dreptate. Spălând de pe ochi dezamăgirea jocului pierdut împotriva Turciei, am fi putut vedea rezultatul raţiunii. Matematic, eram favoriţi, chiar dacă jocul nostru s-a dovedit a fi calitativ mult sub cel al naţionalei conduse de Fatih Terim. Dar am ocupat locul secund în grupă, pe merit. În primul rând, datorită jucătorilor noştri şi datorită antrenorului. Olanda ne-a ajutat în aceeaşi măsură în care i-a ajutat şi pe turci sau pe unguri, atunci când ne-a învins în ambele meciuri, scor general 8-1. Nu “au tras” pentru noi, doar şi-au exprimat valoarea pe teren. Dacă facem abstracţie de rezultatele olandezilor în grupă și îi excludem imaginar din competiţie, observăm că ocupăm primul loc, peste Turcia şi Ungaria.
Rezultatul obţinut de tricolori este excelent, aceştia ajungând în grupa de calificare din urna a patra. Deci am pornit în cursa calificării cu a patra şansă; după Olanda, Turcia şi Ungaria.

Luni vom afla adversarul din “dubla” ce ne poate trimite la Rio. Ţinând cont de valoarea loturilor şi de calitatea fotbalistică pe care o exprimă cei patru posibili adversari ( Portugalia, Grecia, Croaţia şi Ucraina), plecăm cu a doua şansă. Indiferent de adversar, va trebui sa jucăm urât, închis, plicticos, la ciupeală şi, dacă avem noroc, la trecerea timpului.

romania-estonia_marica_2dce9b6239_thumb_630_380Nu are rost să îl punem pe Torje să alerge cot la cot cu Ronaldo, pe Stancu să sară la cap ca Samaras, pe Bourceanu să închidă ca Tymoschuk sau pe Tănase să paseze ca Luka Modric. Singura noastră piesă prezentabilă este Chiricheş, proaspăt jucător al lui Tottenham. Dar şi posibilii noştri adversari, oricare dintre ei, au în defensivă cel puţin un jucător de valoare superioară perlei noastre, Chiricheş. Câteva exemple: Sokratis (Grecia) – fundaş la Borussia Dortmund; Kobin, Rakytskiy, Chygrynskiy (toţi 3 fundaşi Ucraina şi toţi 3 titulari la Shakhtar Donetsk); Darijo Srna (Croaţia) – fundaş şi căpitan la Shakhtar Donetsk; Pepe şi Fabio Coentrao (ambii fundaşi portughezi, ambii titulari la Real Madrid).

 

Și, ce părere ai?